Fotografii facute din unghiul perfect

Călare pe pitonul birmanez

     Jamal Amwasi of Ramallah e un palestinian de 35 de ani si e functionar public.Pana aici nimic de dat la ziar.
Ceea ce îl scoate din comun este o întreagă duzina de şerpi care mişună la el în gospodărie ca balaurii Sfintei Duminici."Sunt o parte din familie" spune el.
  Omul a prins dragoste de aninale cu sange rece care ucid prin îmbrăţişare în timp ce hălăduia pe dealurile din Israel să vâneze păsări şi căprioare.Si cum zicea strabunicul,daca ai ceva cu serpii ei îţi ies in cale.Jamal e solicitat acum destul de des de oamenii care vor sa scape de vreun sarpe care se apropie prea mult de casele lor.Pe cei veninosi îi ucide,pe ceilalţi îi duce acasă...acasă la copii.
   Fetiţa de doi ani a palestinianului a fost fotografiată de cei de la Telegraph în timp ce se plimba călare pe un piton birmanez de 3 metri pe care tatăl ei l-a cumpărat de la un comerciant.
Auzi tu? călare pe piton...da oare când pitonul merge galop cum face?Ş-apoi să o ferească Allah de situaţia în care pitonul va prinde drag de fetiţă şi o va strânde în braţe....că la ce căpşor au oratăniile astea mă aştept să gândească mai mult cu şira spinării care fie ea şi de 3 metri nu ştie altceva decât să ceară de mâncare.

Spălând covoare pe acoperiş


Profesoara de engleza ascultand cu un elev
-Sa discutam despre masina de spalat!
-About roof machine?
-What?
-Despre masina de spalat rufe?
-Yes.....
Nevasta de pe acoperişul din poza discutând cu bărbatul care este masculul şi stăpânul gospodăriei:
-Măi bărbate bărbăţel betonezi curtea niţel?
-Măi soţie soţioară mie-mi place iarbă-afară.(Punct)
Eu trecand pe drum prin Vicov cu maşina
-Pfoai de capul meu...opreste Dorele maşina sa-i fac o poză....chiar şi cu telefonul....e prima oară în viaţa mea când văd pe cineva spălând covoare pe acoperiş...Auzi tu....n-are ea beton în curte da are azbociment pe stabilimentul numit în zona noastră "şopru".Femeia asta e un geniu...da până când să stea ea cu praful şi alergenii în covor.Intr-o bună zi şi-a luat covorul in dinţi,găleata cu dero într-o mână şi furtunul şi peria în cealaltă şi a urcat în văzul lumii să spele covorul care potrivit specialiştilor conţine de 4000 de ori mai multe bacterii pe centimetrul pătrat decât capacul de toaletă.

Care e perna ta preferata ?

Spuneam eu in descrierea mea că îmi place somnul...Da îmi place dar sunt destul de pretenţios când vine vorba de pat şi de perna...plus că şi atunci cand stau la calculator stau in pat sprijinit de o pernă..ce să mai...imi aleg perna cum isi aleg parlamentarii masina sau nevasta....sa fie aşa,să fie pe dincoa..ia uitaţi aici o "listă" de perne care mi-ar plăcea să le am în garaj...pardon,pe pat.
Când eram mic bunica mă trimetea la culcare zicând "dute şi ascultă ce zice perna"

Pentru cei care se pun la filme şi adorm cu laptop-ul în braţe.

Motociclistul ninja


Băieţaşul ăsta face un hipersalt de pe motocicletă în momentul in care aceasta se face zob de o furgonetă.Cum cade?În picioare ca mâţul...da ce să vă povestesc eu...vedeţi voi filmuleţul


Întâlnirea cu ursul


Săptămâna trecută când creştinătatea se călca pe bombeuri şi pe nerv la Iaşi pentru a prinde atât iepurele cu liturghia de Sf.Paraschiva cât şi cel cu sarmalele date de primărie eu făceam altceva.
    L-am luat pe tata şi pe fratele meu de 13 ani şi am plecat undeva intre Suceviţa şi Moldoviţa să căutăm ciuperci în pădure.Nu dau eu sarmalele pe o porţie de râşcovi după care salivau  şi biologii care i-au dat la ciuperca galben-portocalie denumirea de Lactarius deliciosus.Căzuse o brumă cu două zile înainte motiv pentru care erau buni de cules doar cei de pe sub frunze sau care apăruse după brumă.Fratele se plictisea să-i tot aleagă pe cei buni de cei "fleaşcă".A inceput să morăie ca ursul,chipurile să-l sperie pe tata care era puţin mai încolo..I-am zis să tacă că nu e de glumă cu asta că sunt urşi adevăraţi în zonă care ar putea fi atraşi crezând că e unul de al lor.
-Moorrrrrr....moorrrr!!!
-Sim taci că mă enervezi!!!.Dar Sim după nişte brăduţi tot o ţine pe a lui...Îi zic odată,îi zic de două ori,a treia oară mă enervează.Las punga cu ciuperci jos şi mă duc la el pregătit să-i trag două palme,eram supărat foc.După brăduţi surprizăăăă!!! Era ditamai vaca de urs,mânca ciuperci...Pfoai..si mai tare m-am enervat.Mă uit odată urât la el şi mă şi răstesc:
-Bă fraiere tu îl imiţi pe frate-miu? şi tot atunci,cum eram pregătit deja,i-am pocnit doua palme...Să fi văzut după aia ce ruşine i-a fost...vaai,se vedea din privirea lui că-i părea rău...Sigur nu morăia dacă ştia că suntem prin preajmă da nah,de unde să ştie săracul că cineva din neamul stăpânilor planetei se coborâse atât de jos.Oameni la cules ciuperci cot la cot cu el e de neşteptat,mai ales în asemenea zi când restul domensticilor căutau nemurirea la Iaşi în lădiţa cu moaşte sau în oala cu sarmale,după caz.

De ce nu-i bine sa fumezi



Am un prieten care fumează de vre-o 11 ani şi acum se chinuie să se lase.Nu l-au convins nici prietenii nici reclamele,vrea să se lase pentru că ţigăriledin magazin sunt pea scumpe iar cele de contrabandă,la juma' de preţ de care fumează 80% din consăteni  nu-i plac...Smoking is money!!! Iar money e rotiţa care învârte planeta în capitalism

Intoarcerea ,ceainicul

Intr-un colţ de Cluj şi de canapea cu ceaiul în mână şi "laptor-ul" în braţe.Acestea sunt pentru mine condiţiile optime pentru blogărit.M-am întors în oraşul de pe Someş şi implicit la şcoală.O groază de întrebări care începeau cu "Unde ai fost?...." La una dintre colege i-am răspuns în glumă"-In Vietnam la prăşit ceai" "Serios?zice ea,Şi cum a fost?"...ar trebui să fiu mai puţin serios când glumesc...E drept că mi-am reînnoit proviziile de ceai,mi-a adus un coleg din Rusia,din patria samovarului.Vă spun sincer cele cumpărate de prin magazinele de ceaiuri de la noi sunt fân faţă de ăsta rusesc.
M-am întâlnit şi cu Brioşa,mi-a zis un "Heeei" acompaniat de un mare zâmbet,e singura din Blogroll cu care mă întâlnesc şi offline.Mai exact in următoarele doua luni ne întâlnim la cursul de psihiatrie,locul unde cerul se întâlneşte cu pământul,filozofia cu medicina,munţii se bat cap in cap în capul oamenilor iar anormalul e la el acasă.Inteţionez să am o serie de cugetări pe blog legate in special de acei oameni văzuţi de noi ca şi "nebuni"..în fapt oamenii aceştia suferă mai mult decât ne putem noi imagina şi înţelege...
De unde m-am întors? E ceva ce seamănă cu primul ceainic,ce obiective am în anul acesta universitar? Răspunsul e al doilea ceainic.


Cel mai mic om din lume

    Un nepalez care tocmai si-a serbat majoratul a intrat in cartea recordurilor drept cel mai pitic om din lume.Bietul masoara doar 68,07 centimetri.

O comisie de la cartea recordurilor l-a masurat marti pe Khagendra Thapa Magar din Nepal si l-a declarat detinatorul recordului mondial.Mititelul il devanseaza astfel pe Edward Hernandez din Columbia care este cu un centimetru mai innalt.Cu toate ca e asa de mic Nepalezul este mai aproape cu fruntea de cer decat noi pentru ca locuieste intr-un oras din Himalaya.

In fotografia alatuarata el este fotografiat alaturi de o chitara de dimensiuni normale.

Bunicul si ciocolata cu artificii


Cee,cum? Nu se poate?...Cam asa am reactional la vestea cum ca bunicul meu de 83 de ani are sa plece intr-o excursie de 3 saptamani in Israel.M-am bucurat la maxim pentru el,isi dorea asta de multa vreme.
     Bunicul e un batran simplu de la tara care a lucrat o viata in padure neavand nici o sansa de a se ridica mai sus pentru simplul fapt ca nu i-au placut comunistii.Si-a petrecut tineretea sub terorile acestui regim iar bucuriile si le-a gasit intr-o familie numeroasa si in cele spirituale..Excursia a fost o surpriza din partea unor prieteni evrei care l-au vizitat toamna asta si a fost cel mai bun lucru care i se putea intampla la o asemendea varsta.A zburat pana acolo,si-a bucurat sufletul calcand pe pamanturile pe unde a umblat Mantuitorul si minunandu-se de civilizatia Israeliana.La intoarcere in bagaj si-a gasit loc pentru cateva dulciuri mai exotice si cate un mic suvenir pentru nepoti.E mai greu de crezut dar bunicul meu are 40 de nepoti iar eu sunt cel preferat...Printe altele bunicul ne-a adus ceva cu care as putea  sa va starnesc interesul si pofta;Ciocolata cu artificii.
     Este vorba despre o gustoasa ciocolata cu lapte care contine mici cristale de zahar care "pocnesc" in contact cu saliva producand un zgomot asemanator celui obtinut la dizolvarea cristalelor de sare in apa.Cele mici care plesnesc lipite de cerul gurii chiar si dupa ce iti dispare gustul de ciocolata dau senzatia de crepitatii osoase in craniu,cele mai mari te pisca usor de limba la "explozie".Aceste senzatii combinate cu gustul irezistibil de ciocolata pot trece experienta mancatului de "Milk Chocolate with Popping Candy" in randul "senzatiilor tari".

Pe la noi,in Romania n-am reusit sa gasesc asa ceva cu tot ajutorul oferit de "Tatuca Google" dar "la noi in Europa" am gasit.Se poate cumpara ciocolata cu artificii de aici Daca vreti neaparat iar ei vor sa va trimita prin posta puteti cumpara si din Israel  facand click aici

Gravura pe frunze

aE octombrie de trei zile'ncoace şi pădurea din faţa casei mele prinde culori arămii.Fenomenul e impresionant,memorabil aidoma ultimelor cuvinte ale unui muribund.Într-un documentar am văzut că îngălbenirea pădurilor e vizibilă şi din spaţiu.Emisfera nordică face feţe de frica iernii care vine.
         Acum că v-am convins de importanţa fenomenului am să vă arăt că acest n-a rămas fără răsunet în artă.Pictura pe frunze tratate si prelucrate sau gravura pe frunze( leaf carving art) este o tehnică complicată prin care frunzele,în special cele ale arborelui Chinar care creşte în China,India şi Pakistan sunt transformate în lucrări cu valoare artistică.Iată câteva exemplare:





Bine de menţionat e şi faptul că daca cineva doreşte o astfel de frunză personalizată poate să o comande aici la preţul de 100 de dolari bucata