Un adevar comunist



Aveam vre-o 4 ani şi stăteam la bunicu.Era chiar înainte de revoluţie.La un moment dat am văzut că se petrece ceva suspect pentru că bunicu i-a făcut semn bunicii să mă ducă în casă.Asta m-a făcut teribil de curios aşa că am urmărit pe geam  faza,din spatele perdelei.Bunicul a scos un viţel din grajd şi l-a dus într-o anexă unde a zidit baloţi de paie în jurul lui apoi a pus nişte lemne desupra şi iarăşi baloţi.Nu la mult timp au sosit doi domni şi o doamnă care au povestit cu bunicul gesticulând intens, au intrat în grajd, au stat o vreme,au ieşit iar şi au povestit gesticulând şi mai tare apoi au plecat.După o vreme bunicul a scos viţelul dintre baloţi şi l-a adus iar în grajd.Asta e tot ce îmi amintesc.

Mai târziu bunicul mi-a povestit cum stătea treaba.În anii înainte de revoluţie circula o lege care interzicea ca populaţia să taie viţei care cântăreau mai puţin de 300 de kilograme "pentru a preveni îmbolnăvirea populaţiei" .Dacă o făceai vedeai puşcăria vre-o 6 luni sau  vre-o 3 salarii amenda..Bun înţeles că viţelul nu apuca să facă 300 de kilograme la tine în grajd pentru că doi domni şi o doamnă îl treceau în catastif şi te frecau la stomac să îl dai "la contract" ,a adică statului.Te plateau,e drept dar dacă nu îl dădeai îţi luau "lotul de pământ" adică cei 30 de ari pe care mai aveau voie să îi deţină familiile de ţărani pentru a-şi cultiva un cartof, o fasolă, o măslină...
     
Bunicul, om gospodar şi familist n-a stat să cântărească, a socotit din start că mai mare păcat ar fi  să îşi înfometeze familia în loc să "omită adevărul" în faţa comuniştilor.Aşa a ajuns viţelul marfă de contrabandă ascunsă îbtre baloţi apoi ceva săptămâni mai tarziu marfă de friptură mâncată cu poarta încuiată să nu dea vecinii peste noi având în farfurie "corpul delict"

7 comentarii:

  1. ... ai dracu oameni...
    ...tu si "arati" a contrabandist :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Bunicul tau a scapat usor. Se spune ca in Corea de Nord oamenii nu au curajul sa faca asa ceva pentru simplul fapt ca mirosul de friptura ar putea alerta vreun vecin constiincios, loial partidului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte bine imi amintesc acele vremuri, la fel cum nu voi uita usor pe acestea de acum.

    RăspundețiȘtergere
  4. sunt multi care nu vor sa inteleaga cat de nasol era in perioada aia. vin cu pretexte cum ca atunci nu mureai de foame si aveai un nivel de trai decent. ei nu inteleg ca aia inseamna ca daca erai mai destept decat restul populatiei nu puteai face nimic special cu viata ta, erai doar un alt sclav/ostatic al regimului.

    Pe cand acum e cam invers, daca esti un om simplu si n-ai mari calitati, ai cam incurcat-o, dar daca ai ceva creier, iti poti crea viata perfecta. Si mie astfel mi se pare corect. Calitatea sa fie inaintea cantitatii.

    Sper ca s-a inteles o iota din ce-am vrut sa spun :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Adriank : daca ai ceva creieri azi, ceva cultura dar o incapatanare de adeveni profesor ... imi intuiesti oare intrebarea ?

    Mihai, si eu am trait putinii ani pe care i-am prins din comunism sub spaima de a nu-i da de gol pe ai mei pentru tot soiul de nimicuri.
    Dar nici nu-s o anticomunista clocotinda pentru asta. Imi prefer copilaria de atunci, daca as putea prin absurd sa pot copilari azi.
    Ar fi interesanta parerea ta aici.

    RăspundețiȘtergere
  6. mai cum sa zic...nici mie nu mi s-a parut urat atunci pentru ca eram copil si nu intelegeam..omul e o fiinta extrem de adaptabila si invata sa iubeasca ce are..cu totii cred ca ne iubim copilaria indiferent cand a fost ea...pentru adulti era mai greu insa viata de atunci era simpla tocmai pentru ca iti oferea mai putine iar unii iubesc viata simpla asa ca unora le-a placut mai mult acea perioada

    RăspundețiȘtergere
  7. ana surugiu6801:05

    esti superr tine tot asa

    RăspundețiȘtergere