Când claxonez eu în Cluj

Chiar acum am citit pe Daily Cotcodac povestea absolut excepţională a unui  bucureştean venit în vizită la Cluj.Una dintre mirările lui era că nu ştiu clujenii  să folosească claxonul.

 Eu folosesc claxonul.Odată pe săptămână, luni dimineaţa la 8 fără un sfert.E adevărat, nu sunt clujean ci doar un bucovinean convertit  în clujean în urma a şapte ani şi jumătate de ardelenizare voluntară.Aşadar îmi permit ca luni dimineaţa, la 8 fără un sfert trecute fix să claxonez lung şi răsunător ca o locomotivă care duce recruţi la încorporare.
Asta pentru că în fiecare luni dimineaţa în momentul în care Fordul meu îşi înhamă toţi caii putere de care dispune pe banda din dreapta a variantei Mănăştur-Zorilor şi ia dealul în piept nici nu merge 500 de metri că după prima curbă la dreapta se pomeneşte cu un hipopotam verde în faţa lui care mătură strada înaintând cu viteza melcului care încearcă să iasă din fântână.
   N-am înţeles niciodată de ce trebuie ca acea maşină să măture o stradă super circulată tocmai luni dimineaţă când lumea merge la serviciu şi mai ales de ce să dau eu peste ea fix după curbă şi în urcare când nimeni de pe cealaltă bandă nu opreşte să mă lase să mă bag.Lunea aceasta, nervos, am întrebat-o pe ucraineanca mea:
- Oare de ce coada măturii nu aspiră şi nu spală ăştia strada asta în week-end când lumea nu se grăbeşte şi circulă mult mai puţini pe aici
-Păi în week-end încep să măture...tu cum crezi, ei încep de vineri seara de jos din capătul străzii şi până luni dimineaţa fac peste 500 de metri...că vorba ardeleanului, doară n-or hi fuljer să termine toata strada până luni....

Dar dacă stau bine şi mă gândesc bine, în ardeal şi fuljerul loveşte mai încet.Într-o noapte eu am apucat să mă duc până la baie şi să vin înapoi cât a durat un singur fuljer ...dar asta era chiar la început când nu apucasem să mă molipsesc de calm ardelenesc,era pe vremea când claxonam  pe toată lumea pe stradă deşi umblam pe jos...
Acum, chiar dacă astfel de lucruri se mai întâmplă pe aici, prefer Cluj în loc de Bucureşti pentru că  pur şi simplu mi se pare mai sănătos să fiu scos din sărite de un ardelean prea calm decât de un bucureştean trepidant.